Tranziția în rolul de părinte este solicitantă, stresantă și poate expune cuplurile unor probleme psihologice și relaționale. A deveni părinte este o perioadă provocatoare, cu momente de bucurie, dar de asemenea, pentru multe cupluri, un timp cu scăderi semnificative ale funcționării sexuale și relaționale. A fi în rolul de părinte poate exorciza dorințele de apropiere, dorința sexuală? Uneori, da. Pentru mamă, este dificil să găsească un echilibru între nevoile noii ființe, ce se agață permanent de ea și rolul de parteneră. Schimbările hormonale, fiziologice, pot face ca intimitatea să fie evitată, amânată. În timpul acestei tranziții apar noi provocări (de exemplu: alăptarea, oboseala/privarea de somn, deciziile parentale, schimbarea rolurilor și responsabilităților membrilor cuplului) care pot fi resimțite ca o amenințare sau o presiune intensă asupra individului și/sau cuplului (Doss & Rhoades, 2017). Pentru partener/(ă), posibil să fie greu de înțeles/simțit, cum poate cel care ”doar stă”cu copilul, să fie atât de epuizat, nemulțumit, frustrat, la finele unei zile sau nopți de nesomn.
Empatia diadică, o combinație în a înțelege perspectiva celuilalt și preocuparea față de nevoile emoționale ale partenerului romantic, poate facilita creșterea calității vieții cuplului, inclusiv a celei sexuale, pentru noii părinți. Empatia, sub ambele fațete (cognitivă și emoțională) joacă un rol important în predicția satisfacției diadice, inclusiv a ajustării la noile roluri, a dorinței și satisfacției sexuale.
Potrivit lui Bowlby, e necesar ca o persoană să se simtă în siguranță în relația de cuplu, pentru ca propriul sistem de îngrijire să fie activat și să răspundă la semnalele de distres resimțite de partenerul său (Bowlby, 1969; Mikulincer & Shaver, 2005). Atunci când unul dintre parteneri simte frecvent că nu face față, ”a fi văzut”, ascultat, apreciat, ajutat de către partener, poate fi motorul pentru a investi mai mult în relație, pentru a găsi resurse adaptative.
Satisfacția sexuală este redusă în raport cu nivelurile de dinainte de sarcină. Mai exact, o treime până la jumătate dintre cei care sunt părinți pentru prima dată, raportează că se simt nemulțumiți de viața lor sexuală la 6 până la 8 luni postpartum (Ahlborg et al., 2005, Yildiz, 2015). Modelele teoretice sugerează că o bunăstare sexuală mai mare ar putea fi un factor de protecție pentru stresul mai scăzut (teoria capitalului emoțional; Feeney și Lemay, 2012) și că o bunăstare sexuală mai slabă poate fi un factor de risc pentru stres crescut (modelul tranzacțional al stresului; Lazarus & Folkman, 1984). Teoria capitalului emoțional (Feeney & Lemay, 2012) sugerează că partenerii care acumulează un „capital emoțional” mai mare – o serie de experiențe pozitive, împărtășite din punct de vedere emoțional, cum ar fi și interacțiunile sexuale pozitive – sunt mai puțin reactivi la factorii de stres și amenințările relaționale, decât cuplurile cu un nivel mai scăzut (Walsh, Neff și Gleason, 2016). Astfel, cuplurile cu o bunăstare sexuală mai mare, în tranziția către calitatea de părinte, ar putea fi mai protejate împotriva experiențierii unui stres ridicat.
Pentru a ajuta cuplurile să se adapteze mai ușor, profesioniștii sunt sfătuiți să promoveze bunăstarea sexuală diadică, pe lângă cea individuală. O modalitate de a face acest lucru este oferirea cuplurilor de informații relevante despre sexualitatea postpartum, împreună cu strategii eficiente de a discuta și de a face față dificultăților sexuale și nevoia de a se angaja sau nu în actul sexual. Comunicarea legată de problemele sexuale poate fi o sarcină dificilă pentru multe cupluri, dar este benefică pentru satisfacția sexuală și relațională a ambilor parteneri (Jones et al., 2018, Rancourt et al., 2017). Prin urmare, cunoștințele îmbunătățite cu privire la schimbările sexuale postpartum, împreună cu o mai bună comunicare cu privire la nevoile sexuale ale fiecărui partener, ar putea normaliza experiențele noilor părinți, ar putea facilita sentimentele de adaptare crescută după naștere și, în cele din urmă, ar putea promova strategii eficiente pentru a le face față.
Ahlborg T., Dahlof L.G., Hallberg L.R. Quality of intimate and sexual relationship in first-time parents six months after delivery. Journal of Sex Research. 2005;42:167–174.
Feeney B.C., Lemay E.P. Surviving relationship threats: The role of emotional capital. Personality and Social Psychology Bulletin. 2012;38:1004–1017.
Jones A.C., Robinson W.D., Seedall R.B. The Role of Sexual Communication in Couples’ Sexual Outcomes: A Dyadic Path Analysis. Journal of Marital and Family Therapy.
Lazarus R.S., Folkman S. Springer Publishing Company Inc; New York, NY: 1984. Stress, appraisal and coping.
WhatsApp us