Studii recente arată că există o legătură semnificativă între microbiomul intestinal și anxietate. Microbiomul intestinal este compus din trilioane de microorganisme (bacterii, viruși, fungi) care influențează sănătatea mentală și fizică prin axa microbiom-intestin-creier. Iată câteva aspecte-cheie din cercetări:
1. Microbiomul și producerea neurotransmițătorilor
Microorganismele intestinale produc neurotransmițători precum serotonina, dopamina și GABA, care reglează starea de spirit. Aproximativ 90% din serotonina corpului este sintetizată în intestin.
2. Inflamația și anxietatea
Dezechilibrul microbiomului poate duce la inflamații sistemice, asociate cu creșterea riscului de tulburări de anxietate. Bacteriile „dăunătoare” pot elibera compuși toxici care influențează negativ sănătatea mentală.
3. Efectul probioticelor
Studiile arată că probioticele („psihobioticele”) pot reduce simptomele de anxietate. Bacteriile precum Lactobacillus și Bifidobacterium sunt asociate cu reducerea stresului și îmbunătățirea dispoziției.
4. Dieta și microbiomul
O dietă bogată în fibre, alimente fermentate (kefir, iaurt, kimchi), fructe și legume poate susține un microbiom sănătos. În schimb, alimentele procesate și zahărul pot deteriora echilibrul microbiomului și agrava simptomele de anxietate.
5. Axa microbiom-intestin-creier
Comunicarea dintre intestin și creier are loc prin nervul vag și mediatori chimici. Dezechilibrele microbiomului pot afecta această comunicare și pot contribui la tulburările de anxietate.
Să ținem cont de faptul că sistemul nervos intestinal, cunoscut și sub numele de „al doilea creier”, este un sistem complex de neuroni care se află în pereții intestinelor și joacă un rol crucial în controlul funcțiilor digestive și în comunicarea cu creierul. Acesta face parte din sistemul nervos autonom și este strâns legat de funcțiile fiziologice ale intestinului.
Sistemul nervos intestinal este format dintr-o rețea extinsă de aproximativ 100 de milioane de neuroni, care se află în plexurile nervoase din mucoasa intestinală. Acesta reglează procesele digestive, cum ar fi motilitatea intestinală (mișcarea intestinului), secreția de enzime și gestionarea fluxului de sânge în intestine. De asemenea, este responsabil pentru comunicarea cu sistemul nervos central (SNC) prin intermediul axa intestin-creier.
6. Neurotransmițători în sistemul nervos intestinal
Serotonina: Aproape 90% din serotonina din corp este produsă în intestin. Acest neurotransmițător influențează atât digestia, cât și dispoziția. Nivelurile scăzute de serotonină pot contribui la probleme digestive și tulburări de dispoziție.
Dopamina: Ca și serotonina, dopamina joacă un rol în digestie și poate influența modul în care răspundem la stres.
Acidul gamma-aminobutiric (GABA): GABA este un neurotransmițător inhibitor care are un efect calmant asupra sistemului nervos intestinal și poate reduce anxietatea.
Intervențiile care vizează echilibrul microbiomului, cum ar fi probioticele, prebioticele și modificările dietetice, stilul de alimentație sănătos, sunt importante pentru o abordare holistică a anxietății.
Studii notabile:
Journal of Psychiatric Research (2021): Utilizarea probioticelor a fost asociată cu reducerea semnificativă a simptomelor de anxietate.
Nature Microbiology (2019): O microbiotă diversificată este asociată cu un risc mai scăzut de tulburări psihologice.
WhatsApp us